Vocabulario Etchojoense — Español:
Geografía. Gastronomía

ánia

mundo

baáhue

mar

baájágua

vapor

báijhuo

neblina

baahue

mar

báthue

río

baubäa

laguna

béroktiria

relámpago

bueka päria

valle

buiya

tierra, suelo

—buiya huójö

barranco

kurúes

arco iris

káuhui

cerro, monte, sierra

—kau huójöria

cueva

—kau päku

cumbre

chóppoi

loma

jáahua

vapor

jahuástihua

vado

jakía

arroyo

jékka

sombra

—bali jékka

sombra fresca

jeéka

viento

joóroi

bajo, hoyo

machítana

alborada

—machíako

al amanecer

machiria

luz

máarem

olas

marikaróa

madrugada

mayóa

orilla

meecha

luna, mes

—mechabili

luna llena

—jaméaba

cuarto creciente

—mecha beméla

luna nueva

naamu

nube

ontare

salitral

päria

llano

kepa

equipata, monzón

sáppam

nieve, hielo

séberia

el frío

—sebbe

hacer frío

sëe

arena

—sëe buíya

suelo arenoso

—seé päria

arenal

séneka

manantial

siiba

paredón, peñón

siba huoki

eco

susure

barrial

taáhuari

día

—chikti taapo

a diario

tajji

fuego

—taij bïla

tizón

täa

sol

tasaria

el calor

tebújria

tiempo de aguas

teetuuku

remolino

teeka, téhueka

cielo

téjjam

granizo

tukari

noche

—tukábiako

anoche

—tuuka

ayer

yukku

lluvia

Algunos Alimentos

bannari

atole

bähua

jugo, caldo, sopa

chanakka

panocha

huaka jímäri

barbacoa

—huaakas

carne

jípökori

atole de pinol

mumu bähua

miel de abeja

—muumu

abeja

nójji, —m

tamal, —es

nüpa

"lonche", itacate

paanim, páanim

pan

pante; paánim joohua

hacer pan

saaki

esquite

sak tussi

pinole

tájkari

tortilla

tuusi

masa


"Nombres Abstractos"

Índice

"Adverbios"